Sistemul imunitar – un subsistem, care combină organe şi ţesuturi, ce apără organismul de boli, prin identificarea şi distrugerea celulelor tumorale şi a agenţilor patogeni. Sistemul imunitar recunoaşte o mare varietate de agenţi patogeni, de la viruşi la viermi paraziţi şi le distinge de la celulele proprii. Recunoaşterea de agenţi patogeni este complicată din cauza adaptării lor în dezvoltarea evolutivă către metodele noi de infectare cu succes a organismului gazdă.

Scopul final al sistemului imun este distrugerea de sistemul imunitar a unui agent străin, care poate fi un agent patogen, un corp străin, o substanţă toxică sau celule degenerate ale organismului. Acest lucru asigură individualitatea unui organism. În sistemul imunitar al organismelor avansate, există multe moduri de a detecta şi elimina agenţi străini, un proces numit răspuns imun. Toate formele de răspuns imun pot fi împărţite în reacţii congenitale şi dobândite.

Semne de imunitate scăzută: răceli frecvente, cu complicaţii şi consecinţe pe timp îndelungat; evoluarea unei maladii acute într-o boală cronică (răceli frecvente, sau cu aceeaşi frecvenţă, dar complicate, durată mai mare, trecerea oricărei inflamaţii acute la cea prelungită).

Sistemul imunitar reprezintă o balanţă a două forţe contradictorii. Există forţe ,,pro-inflamatorii", a căror sarcină este inflamaţia acută, pentru a distruge microbi, virusuri, celule tumorale. Forţa a doua – ,,anti-inflamatorii” dă o comandă pentru a opri inflamaţia. Erori de recunoaştere ,,prieten sau duşman" şi activarea sistemului imunitar împotriva sa proprie, duce la dezvoltarea bolilor autoimune. Periculoase sunt atât starea de hiperactivitate a sistemului imunitar cât şi hipofuncţia statutului imun. În mod normal noi trăim doar într-o stare de echilibru. Stimularea constantă a sistemului imunitar poate duce la boli autoimune şi alergice şi nu întotdeauna slăbiciunea, oboseala, dispoziţia proastă vorbesc despre reducerea de apărare a organismului. Ar putea fi o depresie, infecţii cronice, tumori. În aceste condiţii imunostimulatoarele pot chiar dăuna.  Adjuvanţii chimici pot aduce nu numai beneficii, ci şi prejudicii, astfel ele pot fi folosite numai pe bază de prescripţie.

Pentru a nu depinde de medicamentele imunomodulatoare, ar trebui ca toate forţele să fie mobilizate pentru a restaura şi a consolida imunitatea naturală. Baza stabilirii imunităţii – este dieta corectă. Mai întâi de toate, trebuie să ne asigurăm că raţia zilnică de hrană să fie completă în cantitatea şi calitatea nutrienţilor, vitaminelor şi mineralelor, deoarece sistemul imunitar este foarte sensibil la lipsa sau dezechilibrul lor. Spre deosebire de vitamine, oligoelemente nu sunt sintetizate în organism, dar pătrund în el din exterior, cu produsele alimentare. Actualmente, datorând modului său de viaţă, indivizii se ciocnesc cu deficitul oligoelementelor în alimentaţia lor zilnică. Iată de ce se recomandă să fie stabilită o raţie echilibrată cu vitame şi minerale sau, cel puţin, adăugător persoana să consume preparatele ce conţin oligoelementele necesare organismului.

Dintre cele 92 elemente chimice existente, în corpul uman sunt mai mult de 70. Ele participă la toate reacţiile biochimice - în metabolismul proteinelor, hormonilor, grăsimilor, glucidelor, sintezarea enzimelor. În clasificarea modernă ele sunt împărţite în esenţiale şi imunotoxice. Esenţiale sunt numite oligoelementele necesare pentru funcţionarea normală a sistemului imunitar, acestea includ: fier, iod, cupru, zinc, cobalt, crom, molibden, seleniu, mangan, litiu. Vara suplimentarea de vitamine şi oligoelemente se face  prin fructe şi legume proaspete. În perioada de toamnă - iarnă, cele mai valoroase surse de vitamine, micro şi macroelemente, precum şi fibre dietetice, ce îmbunătăţesc funcţionarea sistemului digestiv, sunt fructele uscate (stafide, caise), nucile, seminţele.

Micronutrienţi imunotoxici, care deprimă sistemul imunitar, sunt: aluminiul, arsenicul, borul, nichelul, cadmiul, plumbul, mercurul. În situaţia nefavorabilă de mediu, care este caracteristică mai ales oraşelor mari, corpul uman absoarbe zilnic un număr mare de micronutrienţi imunotoxici. Cu o lipsă de micronutrienţi esenţiali în organism şi un exces potenţial de imunotoxice pot apărea patologii grave. De exemplu, obezitatea apare atunci când este lipsă de crom, mangan, zinc, iod, magneziu, şi exces de sodiu. Susceptibilitatea la boli frecvente este direct legată de lipsa de zinc, seleniu, magneziu, cobalt, fier, cupru, mangan, şi un exces de plumb, cadmiu, staniu, arsenic şi mercur.

Produse ce sporesc imunitatea.

Foarte bine e de folosit în raţie aşa-numitele produse ,,probiotice ": ceapă, usturoi, anghinarie, banane. Nu mai puţină importanţă au zincul şi seleniul. Surse de zinc sunt: produse de mare, carne, nuci, ouă, brânză şi cereale. Seleniul nu numai încetineşte procesul de îmbatranire, dar este de asemenea un excelent antioxidant. Cele mai bune surse de seleniu sunt: produse de mare, ficat, rinichi, cereale integrale şi cereale.

Vitamina ,,C” întăreşte sistemul imunitar, stimulănd anticorpii şi celulele sistemului imunitar. Alege mai cu seama ardei graşi, atăt pe cei roşii, căt şi pe cei verzi, kiwi, portocale, grepfrut, căpşune, mango.

Vitamina ,,E” întăreşte sistemul imunitar graţie proprietaţilor sale antioxidante. Se găseşte în seminţele şi uleiul de floarea-soarelui, migdale, ulei de porumb.

Produse ce reduc imunitatea.

Mai întâi de toate aceştea sunt inhibitorii - substanţe care încetinesc acţiunea enzimelor de digestie a proteinelor. Aceste substanţe se găsesc în boabele verzi: soia, fasole, mazăre, precum şi în oule crude. În plus, este cunoscut faptul ca unii producători folosesc în hrăna păsărilor un număr mare de antibiotice pentru a stimula creşterea lor.

Abundenţa de antibiotice pot reduce imunitatea organismului uman. Consumul exesiv de zahăr la fel slăbeşte sistemul imunitar uman.

Circa 70% din sistemul imunitar se afla la nivel gastro-intestinal, motiv pentru care alimentaţia este esenţiala pentru a-l imbunataţi şi a-l face mai rezistent la infecţiile din timpul iernii. Stresul, abuzul de ţigari sau alcool nu fac decăt sa afecteze şi mai mult flora intestinala, slabind astfel sistemul imunitar.

Mişcarea - nu este numai viaţă, ci şi sănătatea. O persoană care duce un stil sedentar de viaţă cu  siguranţă va avea imunitatea mică. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că are loc încetinirea tuturor proceselor metabolice, respectiv, şi încetinirea formării celulelor sistemului imunitar. În timpul activităţii fizice are loc activarea sistemului muscular, nervos, hematopoetic, în sânge apare o cantitate sporită de hormoni, fapt ce contribue la creşterea imunităţii.

Medic igienist, Margarita Bulbaş