În perioada de vară-toamnă sunt pe larg utilizate legumele şi fructele în raţia alimentară. Evident, fiecare din noi, doreşte produse calitative şi inofensive. Majoritatea cunosc că fructele şi legumele pot conţine o anumită cantitate de nitraţi. Acest fapt ţine tensionată şi rezervată populaţia în privinţa pericolului pentru sănătate a nitraţilor din produsele alimentare.

Specialiştii Centrului de Sănătate Publică din mun. Chişinău vin cu o informaţie utilă pentru  populaţiei întru o claritate veridică în acest domeniu.

Azotul este unul dintre cele mai importante elemente chimice pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor.  Plantele primesc cantitatea necesară de azot, sub formă de săruri de azot din sol. Deseori pentru stimularea creşterii plantelor agricultorii utilizează îngrăşăminte minerale compuse pe bază de azot.  În plante el este supus unui proces metabolic complicat. Nitraţii reprezintă un produs intermediar în acest proces. Toate plantele conţin o anumită cantitate de nitraţi. Deseori ei se găsecs în sursele de apă freatice sau subterane. Pentru sănătatea umană nitraţii nu prezintă nici un pericol. In cazul unei diete normale un individ poate ingera zilnic circa 100 mg nitrat si 3mg nitrit. Pericolul apare în momentul când nitraţii în organism sub acţiunea fermenţilor se reduc în nitriţi. Nitriţii sunt cei care intoxică organizmul. Odată ajunşi în sînge, nitriţii interactionează cu hemoglobina si îi blochează funcţia respiratorie, transformînd o parte din ea în methemoglobina, care nu este capabilă să transporte oxigen. În cantităţi mari, nitraţii au efect de iritare a mucoasei gastro-intestinale.

Această proprietate a organismului uman de a reduce nitraţii în nitriţi depinde de o gamă largă de factori şi este strict individuală. Această concluzie au făcut-o savanţii din Republica Moldova, cât şi cei de peste hotare în urma studiilor ştiinţifice. Nu a putut fi stabilită o corelaţie strânsă dintre cantitatea de nitraţi primită de om cu produsele alimentare pe parcursul zilei şi ponderea methemoglobinei în sânge. Cu toate acestea s-a constatat că la intoxicaţia cu nitriţi sunt expuşi unui risc sporit copii până la 2 ani.

În scopul reducerii hazardului nitraţilor asupra organizmului uman, sau, mai corect spus, a nitriţilor şi derivaţilor săi, cantitatea de nitraţi în legume şi fructe se reglementează în dependenţă de frecvenţa şi cantitatea medie de produs utilizat în raţia alimentară zilnică. În acest context, toate produsele agricole sunt supuse certificării sanitare.

Cantitatea de nitraţi ingerată poate fi redusă semnificativ prin organizarea corectă a raţiei alimentare.

Aşadar:

-Raţia alimentară trebuie să fie variată şi să conţină diferite produse. Nu faceţi abuz de un singur gen de fructe sau legume! Fructele şi legumele ce conţin o cantitate mai mare de apă, conţin şi o cantitate mai mare de nitraţi.

-Nu uitaţi! Copii sunt cei mai vulnerabili la nitraţi, întroduceţi porţionat şi treptat în raţia alimentară fructele şi legumele.

-Nu utilizaţi la prepararea bucatelor sau în scop potabil apa din fântâni şi izvoare necunoscute. Majoritatea lor conţin cantităţi excesive de nitraţi.

-Pune-ţi legumele şi fructele pe 2 ore în apă înainte de a le consuma sau prepara. Nitraţii vor migra în apă, prin această metodă se poate reduce până 25% din conţinutul lor.