Modul de viaţă accelerat, dorinţa de a realiza cat mai multe intr-un timp cat mai scurt, diversele presiuni, suprasolicitări la care suntem expusi zilnic reprezintă capcane care ne pot arunca in vârtejul stresului.

Daca sănătatea este considerată un echilibru fizic şi psihic, atunci stresul este o parte a acestuia. Stresul poate fi apreciat ca o reacţie de adaptare a omului la excitanţi specifici, numiţi factori de stres (stresori).

Constatăm două tipuri de stresuri: eustres, determinat de factori pozitivi, benefici (căsătoria, naşterea copilului) şi distres, cunoscut prin consecinţe a unor factor nocivi, negativi asupra organismului (relaţii tensionate în familie, divorţul, decesul unei persoane apropiate, probleme financiare, medicale etc.).

Viaţa contemporană aduce multe stresuri în viaţă fiecăruia: la serviciu, acasă, în societate, relaţii interpersonale etc.

După natura lor, factorii de stres se clasifică în:

• fizici (temperaturile înalte sau joase, lumina, zgomotul, etc.);
• chimici (noxele chimice, agenţii poluanţi, medicamente, etc.)
• biologici (externi: bacterii, viruşi, paraziţi şi interni: personalitatea individului, factorii imunitari, endocrini);
• psiho-sociali (responsabilităţi familiale şi profesionale, conflicte, pierderea unor persoane apropiate, şomaj, reforme economice, catastrofe, etc.);

Stresul provoacă surmenaj ce se manifestă prin tulburări de somn, oboseală cronică, depresie, iritabilitate, panică, nelinişte, dureri de cap, incapacitate de concentrare, apatie, labilitate emoţională, transpiraţie excesivă.

În timpul stresului în organism sporeşte secreţia de adrenalină, creşte tensiunea arterială, frecvenţa pulsului, se accelerează respiraţia şi circulaţia sanguină. Efectele stresului produse în mod sistematic, persistent provoacă efecte dăunătoare asupra sănătăţii, contribuind la scăderea rezistenţei către infecţii şi creşterea riscului de declanşare a unor boli somatice (hipertensiune, infarct, maladii cardiovasculare, ulcer gastric, diabet zaharat, alergii, eczeme). La oamenii, care calmează situaţiile de stres prin abuz de fumat sau alcool, se dezvoltă dependenţa de nicotină sau alcoolismul.

Recomandări pentru reducerea stresului şi evitarea problemelor de sănătate:

• -Planificaţi-vă activităţile în mod echilibrat atât pentru muncă cât şi pentru relaxare (activităţi fizice, plimbări în parc, întâlniri cu oamenii dragi).
• -Respectaţi orele de somn: dormiţi nu mai puţin de 6 ore în nictimer.
• -Relaxaţi-vă, fiţi binedispus, zâmbiţi cât mai des.
• -În cazuri stresante, aplicaţi exerciţii respiratorii: inspiraţie si expiraţie adâncă si rară.
• -Nu practicaţi consumul alcoolului sau stupefianţilor  pentru a vă „linişti”, fiindcă efectul va fi opus.
• -Alimentaţi-vă raţional: reduceţi consumul de produse alimentare care duc la stres oxidativ (acces de sare, cofeină, grăsimi animaliere); utilizaţi cele cu efect antistres (varză, castraveţi, ţelină, usturoi, migdale, nuci, alune, fructe de pădure etc.).
• -În cazuri dificile, căutaţi ajutorul social (spriginul părinţilor, prietenilor) sau consultaţi psihologul.

Olga Volcovschi, şef secţie Promovarea Sănătăţii